pe Morar cu schiurile, 2 iunie 2007

mini raportel de tura :)

(pana fac rost de poze si de filmulete)

sambata 2 iunie.

participanti: laura, shoby, matei& myself

scop: coborare pe schiuri de la Omu pe valea Morarului pana la Gura Diham

Am plecat pe la 7 juma-8 din buc cu masinuta in care am ingramadit 3 perechi de schiuri...
noroc ca Laura nu schiaza :d ca nu stiu unde le mai puneam...si ca Bogdan nu a mai putut veni :)
ca nici pe el nu ne e f clar unde il puteam strecura. La cabina era o super coada, dar Matei si-a facut relatii:)
si am intrat ca romanu la coada ceausista la carne prin dos:D.
La Babele era cald...cam innorat dar nu parea sa urmeze ceva dramatic, asa ca am luat-o agale spre Omu.
Spre bucuria mea nemarginita :D s-a deschis poteca de vara asa ca am traversat cerdacul in 10-15 minute si am ajuns la Omu
relativ repede (ceva gen 1h45)....Acolo ne-am imbuibat cu mancare (s-a deschis cabana) si am luat-o catinel spre vale.
Pe Valea cerbului era iarba pana la genunchi, ma si gandeam ca o sa experimentam sportul bazat pe "cârca".
La intrarea in vale, ni se desfasoara grandioasa prima caldare plina de floricele mov :)) Imi venea cand sa rad cand sa plang:)
Dupa prima caldare am dat de o limba de firn si ne-am pus repede schiurile...am chitzait, chiuit, super dragutz...am mai pierdut din altitudine...
apoi le-am mai scos si am intrat in firul secundar..unde am schiat ceva mai mult...Pe o margine de coasta inverzita, erau 2 cu cortul...
La un moment dat am dat peste o rimaye (cum naiba s-i fi scriind?:d) si a trebuit sa sarim peste ea....am aruncat schiurile mai intai..apoi juma' de
ora ne-am facut curaj sa sarim in clapari peste rimaye :D
si tot asa pana in Canion, apoi perpedes, cu "carca" (frate, grele sunt de carat in spate o pereche de schiuri si una de clapari peste restul bagajului). Mi-am descentrat genunchii pana am ajuns la Cabanita Coltii Morarului....apoi gura diham...si acasa

concluzii:
1) a lui matei : "ralucita is back in freeride" :)))
2) a lui shoby : " daca nu venea raluca, sigur era mai multa zapada" (de fiecare daca cand am mers io, au fost ba cruste, ba avalanse, etc...s-a concluzionat ca port ghinion)

Hoinarind prin Muntii Buzaului, Siriu si adiacente:)

Salutare,
Din lipsa de imaginatie, ne-am propus sa mergem prin Siriu, aliniati cuminti la gasca alpinet
(cota parte din ea). Cand am plecat din Buc habar n-aveam ce urma sa facem, asa ca in portbagaj am indesat cu mult optimism toate soiurile de echipament de la sfori de cocot, hamuri, bla pana la cort, saci, bocanci de plimbareala :)
Masina nr 1: Irina, Laviniu, Tanta si Andrei
Masina nr 2: Laura, Alex, Matei si cu subsemnata.
Evident ca nu am putut merge in coloana asa ca pe la un 6-7 seara debarcam in satul Colti, unde stia Laura ca trebuia sa vizitam niste "locuinte rupestre"....Cam ce-mi imaginam eu: parcat masina, dat jos langa o stanca, privit o bucata de stanca care ar putea semana atat a gladiola cat si a pom de iarna (Caragiu saracu') imbarcat inapoi si pe-aci tzi-e drumul....
dar ...surprise...:)....dupa ce am escaladat o ruptura de drum de vreo 10 m....am ajuns in sat, am intrebat si noi, ca oamenii, cum ajungem la "locuintele alea sapate in stanca":) Toti se uitau la noi cam dubios...intr-un final, invatatorul satului ne-a aratat cam pe unde vin si ne-a linistit ca avem de mers 2-2ore juma si ca oricum nu le gasim ca sunt ascunse....ca el ne-ar da un copil ghid dar se lasa noaptea...si nu-i lasa parintii...ca sa nu mergem..etc...dar te pui cu ariciul:) cum a auzit ca se lasa noaptea...degraba a sarit in sus de bucurie, ca nu mai facuse demult ture nocturne....and adventure:)) ahei...asa ca o pornim catinel spre obiectiv, fara sa-i mai asteptam pe ceilalti...pe care oricum nu-i puteam anunta pt ca nu aveam semnal.
Desigur nu prea aveam habar la ce sa ne asteptam asa ca am luat-o catinel peste dealuri in directia aratata de localnic. F frumos, ealuri mai mult sau mai putin insorite...se lasa si seara:) Noi, inarmati cu aparate foto si video...si pusi pe chef :)


"In depărtare, cât gonesc ochii se desfac podişuri verzi, plaiuri luminoase ce se lasă în cascade pe stepenele munţilor, peste satele răzleţite pe văi, târle de oi se zăresc pe sub poalele codrilor, mori şi herăstraie de-a lungul apelor (…) departe în zări se desluşesc cătunele împrăştiate pe încheieturile măgurilor, întinsele obraţii ale Chiojdului-din-Bâsca, sat mare de moşneni cuprinşi, ale căror livezi şi islazuri pornesc din pajerea hotarului şi merg una până hăt în pripoarele Nehoiului, aproape de apa Buzăului”. (Alexandru Vlahuta - Romania pitoreasca)
Dupa ce ne-am intors, mi-a trimis Laura un articol haios in care se vorbea de cat de bantuita de spirite e zona si cate legende stranii a generat :)) deci am pornit pe innoptat sa gasim "locuintele rupestre".


http://www.formula-as.ro/articolprint.php?id=2925
http://www.carpati.org/arww.carpati.org/articol/misterele_subcarpatilor_de_curbura_vineri_10_septembrie_2004/26/
Cam asa a fost in Muntii Buzaului. a doua zi...am avut o tentativa de al merge pe varf dar dupa ce am balaurit haotic vreo ora si ceva, ne-am despartit in doua grupuri...cei plini de ambitii care au mai balaurit in 2-3 ore fara rezultat:) si cei mai puturosi care s-au jucat de-a rapeluri peste viaduct spre incantarea si distractia turistilor care isi opreau masinile si se buluceau gramada sa vada ce fac "nebunii" aia acolo pe sfoara aia:)
De mentionat ca Laviniu a facut un rapel de 50m, al doilea din viata lui, motiv pt care il felicitam din plin:)
As mai pune si ate foto, dar ma lasa nervii cu formatatul textului :))
Deocamdata nu am reusit sa deslusim taina care planeaza asupra acestor locuinte (care trebuie un pic cautate prin padure si pe stanci). Noi am gasit doar doua dar cu siguranta sunt mai multe. Foarte interesant. Se intunecase cand am pornit inapoi, asa ca am urcat prin padurile "bantuite" la lumina lunii si a frontalei pana cand mi s-au terminat bateriile:)
La intoarcerea in sat am gasit un biletel in stergatorul de la masina. Ceilalti ne asteptau la "coada lacului Siriu". I-am dat bice si pe la 11 gasiseram si loc de cort asa ca am facut focul si ne-am pus pe depanat povesti:)

Piatra Mare 10 Martie 2007

Si a fost Piatra Mare...f frumos..minunat...o gasca mare din Bucuresti care a facut jonctiunea cu o gasca mare din Bv si uite asa, catinel (unii dintre noi) au bagat o ascensiune de mare viteza pana la Cabana Piatra Mare prin canionul 7 scari....Biutifuuuul....Zapada, soare, senin sticla...am facut poze, am urcat seara in creasta sa ne vedem cu restul alpinetilor, am coborat pe fund:d (vezi poza de mai jos) ..am mancat, am dormit, m-am trezit la rasarit, am facut click click, am urcat iar in creasta (deja devine obsesiv) si am coborat pe Tamina cu Carmen si Matei....si am ras o droaie si am facut filmulete cretine maxim...si a fost fain...super fain.

We in Busteni

In we am fost la munte (sambata& duminica)
Sambata am fost la scoala lui Mihai Tanase de utilizare a aparatelor electronice de tip ARVA...cu alte cuvinte, un fel de curs de depistare a victimelor ingropate de avalanse, utilizand transceivere.
http://alpinet.org/main/articole/show_ro_t_avanpremiera-la-o-carte-de-sezon_i...
A fost f interesant. Eu am vazut pt prima data asa ceva si la prima incercare am rascolit padurea cu sonda dupa mine si nu am reusit sa gasesc baliza ingropata...Noroc ca am mai incercat o data cu succes pt ca altfel ma intorceam deprimata. Aparatul nu e usor de folosit daca nu ai experimentat inainte...si probabil e cu atat mai greu in conditii de stres/panica. Sper sa nu am nevoie sa-l folosesc niciodata, totusi!!!
Seara, la masa, am vazut pe telefonul lui Andi de la Salvamont poza lui Grasu cand l-au gasit la 2,5 m sub zapada. (prietenul lui Bubulu care a murit in avalansa anul trecut). Asa ceva nu uiti repede.
Asta este blogul lui comemorativ.
http://www.grasu.blogspot.com/
Seara ne-am uitat la finala fetelor la Campionatul mondial de escalada pe gheata si dry tooling...
Duminica am schiat pe Kalinderu.
Pentru voi, cei care iubiti natura extrema, nu uitati ca avalansa nu iarta pe nimeni si..ca inca nimeni, oricat de cunoscator ar fi, nu stapaneste in totalitate reactia zapezii.
Mai jos e un text scris de Dl Mititeanu (un fragment) care explica un pic ce inseamna salvarea prin ARVA.
Fragment din articolul D-lui Dinu Mititeanu legat de ARVA -
http://vx.ro/dinumititeanu/comment/reply/90
"Aparatele electronice de depistare a victimelor din avalansa. ( DVA ) Cea mai moderna si eficienta metoda de localizare a celor acoperiti de avalanse este utilizarea emitatoarelor speciale (Ortovox, ARVA, Pieps etc.), cu care sunt dotati in Occident aproape toti cei care intra in zone potential periculoase. La noi sunt inca rare cazurile cand cei ce abordeaza muntele iarna au asa ceva.. Nu intram in detalii, precizand doar ca utilizarea lor trebuie invatata si exersata, conform instructiunilor fiecarui aparat si cel mai bine in cadrul unor scoli specializate. Starea bateriilor si functionarea acestor aparate trebuie verificate inainte de fiecare tura, puse in pozitia "emisie" si purtate in asa fel incat sa ramana pe cel antrenat in avalansa: aceasta sa nu i-l smulga cum se intampla celor ce-l tin atarnat de gat!
- Aparatul emitator- receptor individual de tip DVA (in franceza= ARVA, in engl= "transceiver" ) e cel mai folosit si eficient de catre grupuri ( fiecare om sa aiba unul !) ce se deplaseaza, schiaza departe de partii si statiuni. Pretul in 2003: 250-300 Euro. Cantareste 200-300 g, are volum mic. Functioneaza pe 457 kHz. in toate tarile europene si USA. Aparatele celor ramasi afara din avalanse, se trec imediat in pozitia "receptie" si acestea anunta existenta in zona a unui ARVA-emitator prin semnale sonore - bip- si vizuale. Apoi se localizeaza exact victima cu sonde de avalansa ( 40-80 EU, dar pot fi confectionate artizanal ) si se degajeaza cu lopeti ( 40-80 EU- unele cu maner/coada scurta, altele montabile pe coada pioletului.).
- Emitatorul simplu - e un subprodus ARVA, mai ieftin.-65 EU. El poate doar emite, deci cei dotati cu el si ramasi afara din avalansa nu-l pot folosi la cautarea celor acoperiti, de aceea e numit "aparat egoist".
Pentru exemplificarea eficientei fiecarei metode, dam cateva repere dintr-o statistica din Alpii francezi, in iarna 2002-2003:
Persoane acoperite (ingropate, deci cu capul acoperit )= 37, din care
- Dupa modalitatea gasirii. Din 11 gasiti vii: ( 2 s-au autosalvat)
- 2 sondaj " de urgenta"
- 10 cu ARVA !!! ( 9 dintre ei de catre coechipieri!, cum se vede mai sus).
Dupa durata : din cei 13 scosi vii:
6 sub 15 minute, 4 intre 15-45 minute, 3 timp neprecizat. "

Vulcanii noroiosi

Schi pe Clabucet

Padina-Saua Strunga-Moeciu

Intrucat ma doboara o covarsitoare lene (si ma mai si laud cu asta), m-am gandit sa lansez povestioara turei noastre haioase dintre Craciun si Rev. Am plecat din Bucuresti cu Matei si cu Mai cu destinatia Padina prin Valea Sugarilor - Moeciu.
Primul succes reportat este ca Matei se scoala relaxat pe la 6 (la 7:30 aveam trenul) si incepe sa caute agitat echipament de indesat in rucsac. Plecam in goana calului spre gara...pe la Victoriei constata ca a uitat banii acasa.
Nu-i bai..:)) trenul sa-l prindem. Si il prindem....Al doilea succes reportat este faptul ca nu reusim sa negociem nimic cu supra asa ca platim 2 bilete cu pretz de bilet rupt in tren ..haha...adica vreo 860 000....o nimica toata..:d.
Desi luasem si eu ceva bani la mine...socoteala asta cu trenu' ne-a scapat din plan...asa ca matei isi trezeste din somn 2 prieteni din Busteni si ii usureaza de 1,56 mil...mai colaboreaza si Mai...ne descurcam :) Ajungem in Busteni si reportam...ia ghicit ce:) ....un al treilea succes, evident:...cabina nu functioneaza din cauza vantului....uraaaaa:))))) Sunt oarecum debusolata...nu ma vad urcand pe Shiel..dupa varicela mea....dar pana la urm,a e fun... Imi cumpar o pereche de manusi de schi cu 100 000lei..de la cabina de jos...ca pe cele primite de la Mos trebuie sa le schimb, sunt prea mari....
Intre timp....hopa tropa....apar la cabina Bala si Alberto aka Alfonso..Ce faceti maaaaaa..Bine maaaaaaaaa...Unde mergeti?
In padina. Si voi? Si noi? cica stim, ca ai dat mesaj pe lista la alpinet :))) Small world....intre timp ne cumparam si o harta ca pusesem pariu ca e untraseu amrcat de la Cota 1400 la Padina. pierd pariul, dar fac rost de o harta..Ura....Timpul trece, noi o frecam jos la cabina.
Apar si Bubulu cu inca un tip...ne uitam unii la altii...pana la urma Bubulu da dry toolingu' pe freeride si plecam si noi spre Sinaia. Sun la Sinaia la cabina.. Nu merge nici una...uraaaaa....totusi o luam spre Sinaia ca sa urcam cu un microbuz pana la cota 1400m.
Cand ajungem la 1400, dau drumu si la cabina catre 2000. Matei face economie de bani si risipa de timp si urca pe piei (pe schiuri) de la 1400m la 2000m...Io cu baietii, ca baietii la 2000, la un vin fiert, la o poza pe platou.
Pe la 3 ne urnim si noi si o dam la vale de la Valea Dorului spre Padina, nu pe marcaj, ca era poteca, prin balariile pe unde ne-a dus Bala..de am inotat prin zapada pana la fund....in rest superb.

Se face noapte, ajungem la Padina, suntem singuri in cabana...uraaaaaa....stam la ceaiuri si vinuri fierte si mancam..bine:)...

E f curat ca s-a facut curatenie pt rev.
Punem tara la cale si ne hotaram sa mergem pe Horoabe a doua zi apoi sa mai dormim o noapte in padina.
Dimineatza pe la 11 aflam ca trebuie sa plecam, toata cabana era rezervata pt Rev....asa ca pedalam cu mult spor sper Saua Strunga, unde ajungem pe la 1-2. Ne despartim de Bala si Alfonsi care pleaca spre Omu, imi uit pioletul la refugiu, mi-l aduce Matei...si incepem sa coboram spre Moeciu. Semnele sunt acoperite de zapada, asa ca pierdem repede marcajul cruce rosie si ne hotaram, sa continuam pe banda rosie...(chit ca pe harta scria ca e mai lung cu o ora)..Ne pregatim sufleteste pt cele 5 ore juma si ii dam bice...cateva traversari de valcele...fara probleme...zapada mica...emotii mici..un drum superb, traseu minunat, soare de apus, senin de sticla...wow....
Pe la 4-5 suntem in Moeciu de Sus...si ne cautam loc de casa si masa..Il gasim repede...ieftin si bun...Bulz si carnati, patut cald...ce viata.
Pe 29 o luam la vale sin nou, facem stopul si ajungem pe la 3 in Brasov..si acasa....

Va amintiti de manusile cumparate din Busteni, nu.?:) le-am uitat in masina care ne-a dus in BV....:d

Iar e bine in excursie :)