Un mix de succes as spune, pentru mine, desigur...
De cand am descoperit vechile biserici sasesti fortificate din Transilvania, mi-am propus sa nu uit ca, oricat m-as plimba pe alte meleaguri, inca mai am cate ceva de descoperit acasa - o atmosfera fantastica de autenticitate (aer, pe care, cu tristete in suflet, cred ca Sighisoara l-a pierdut, sufocata in mod abuziv de kitch-uri si renovari neinspirate). O atmosfera mistica, veche si uitat de lume, in care respira si acum un aer german, atat de nefamiliar noua celor din sud, dar atat de jinduit pentru cultura, rigoare si evolutie.
Satele sasesti sunt pustii...sasii au plecat demult in Germania, au ramas cativa batrani, care spun cu lacrimi in ochi povestea vietii lor monahale de odinioara in vreme ce noi, desprinsi de betoanele citadine, ne oprim pentru o clipa derutati sa ne patrundem de spiritul acelor locuri.
Imi doream sa ajung la Biertan demult...fascinata oarecum de acele fotografii cu satul dupa ploaie in aburii diminetii, prin care se intrezaresc turnurile bisericii, parca un decor fantomatic, rupt din secole trecute. Atestat initial in 1224, si in 1337 ca cetate, biserica îmbină armonios stilul gotic cu cel al Renaşterii, apărata fiind de trei ziduri de incintă cu turnuri şi bastioane medievale. Timpul e mai incet aici si ma umple de viata cu fiecare secunda care trece apasat in ceasul din turnurile vechi.
De faimă internaţională se bucură uşa sacristiei, cu un sistem foarte complicat de 19 încuietori, realizată de meşterii locali în anul 1515 şi care a stârnit un interes deosebit, fiind premiată la Expoziţia Mondială din 1900 de la Paris şi care constituie un exemplu reprezentativ de manufactură săsească medievală
Copsa mare, Richis si Valchid...cele trei biserici pe care am apucat sa le vizitam duminica...pe drumurile de munte peste care m-a purtat Discovery-ul Oanei (prima masina hidramata pe care o conduc)...Multumesc Cornelush ;)
In rest, mult soare, putina lumina buna de foto ;)...dar multe locuri frumoase....
De cand am descoperit vechile biserici sasesti fortificate din Transilvania, mi-am propus sa nu uit ca, oricat m-as plimba pe alte meleaguri, inca mai am cate ceva de descoperit acasa - o atmosfera fantastica de autenticitate (aer, pe care, cu tristete in suflet, cred ca Sighisoara l-a pierdut, sufocata in mod abuziv de kitch-uri si renovari neinspirate). O atmosfera mistica, veche si uitat de lume, in care respira si acum un aer german, atat de nefamiliar noua celor din sud, dar atat de jinduit pentru cultura, rigoare si evolutie.
Satele sasesti sunt pustii...sasii au plecat demult in Germania, au ramas cativa batrani, care spun cu lacrimi in ochi povestea vietii lor monahale de odinioara in vreme ce noi, desprinsi de betoanele citadine, ne oprim pentru o clipa derutati sa ne patrundem de spiritul acelor locuri.
Imi doream sa ajung la Biertan demult...fascinata oarecum de acele fotografii cu satul dupa ploaie in aburii diminetii, prin care se intrezaresc turnurile bisericii, parca un decor fantomatic, rupt din secole trecute. Atestat initial in 1224, si in 1337 ca cetate, biserica îmbină armonios stilul gotic cu cel al Renaşterii, apărata fiind de trei ziduri de incintă cu turnuri şi bastioane medievale. Timpul e mai incet aici si ma umple de viata cu fiecare secunda care trece apasat in ceasul din turnurile vechi.
De faimă internaţională se bucură uşa sacristiei, cu un sistem foarte complicat de 19 încuietori, realizată de meşterii locali în anul 1515 şi care a stârnit un interes deosebit, fiind premiată la Expoziţia Mondială din 1900 de la Paris şi care constituie un exemplu reprezentativ de manufactură săsească medievală
Copsa mare, Richis si Valchid...cele trei biserici pe care am apucat sa le vizitam duminica...pe drumurile de munte peste care m-a purtat Discovery-ul Oanei (prima masina hidramata pe care o conduc)...Multumesc Cornelush ;)
In rest, mult soare, putina lumina buna de foto ;)...dar multe locuri frumoase....
