Malaiesti - ziua lui Marius

Dupa o luna si ceva de pauza, m-am prezentat cu tot cu genunchiul operat (fisura de menisc si condromalacie rotuliana) la prima tentativa de urcat pe munte:). Trebuia sa fie Cabana Turnuri din Fagaras, dar nici Malaiesti din Bucegi nu a sunat rau, cu atat mai mult cu cat de cabana asta ma leaga niste amintiri foarte dragi.
Pretextul..:numai bun:) ziua lui Marius, o prognoza proasta si o tura geniala, foarte reusita, fara mari probleme la picior…ceea ce imi da speranta ca in curand voi fi disponibila pentru noi ture.
N-am carat Pentax-ul cu mine, asa ca rezultatul este opera a mai multor mici sapuniere disponibile printre prieteni.




Inghesuiti cu mic cu mare intr-un Renault Traffic, un Opel Astra si un Nissan..whatever (pathfinder parca)...am plecat de la uzina Rasnov spre Valea Glajariei.



Incredibil de putina zapada…si Matei isi luase schiurile ca sa dea o tura prin Valea Tiganesti:)









Cabana cea noua este foarte diferita, draguta in felul ei, dar parca ceva nu mai e la fel :) parca e mai aproape de civilizatie, un pic mai comerciala. Fotografiile de pe pereti cu capre negre sunt absolut geniale...cineva a avut un teleobiectiv clasa luxury...si l-a folosit cu mult talent. Mancare exista la preturi mici, ceaiuri calde, vinuri fierte, apa plata de spalat pe dinti :) si alte noutati gen Milka cu alune, servetele nazale, lumina, si o camera foarte calduroasa (cred ca singura incalzita - 14 paturi).

Revelion 2008/2009 Valea Cernei

Text copyright http://www.xtrem.ro

Rezervatia Cheile Corcoaiei este situata in partea nordica a Parcului National Domogled-Valea Cernei, in judetul Gorj, pe o suprafata de 34 ha. Formatiunile geomorfologice existente aici sunt de o frumusete rara, dand posibilitate oamenilor sa explice aparitia acestor peisaje magnifice prin legende.

Legenda relateaza despre un tanar foarte puternic si curajos pe nume Iovan Iorgovan in care si-au pus increderea oamenii din asezarile care inconjurau muntii din aceasta zona.Iovan Iorgovan a dus o lupta crancena cu un balaur infiorator cu sapte capete pentru a-si recapata iubita si pentru a-i salva pe oameni de grozaviile acestuia.In rezervatia Cheile Corcoaiei a avut loc ultima batalie dintre eroul mitic Iovan Iorgovan si balaur, aici fiind retezat ultimul cap al acestuia.Cheile, conform legendei, s-au format prin spintecarea acestora cu sabia lui Iovan Iorgovan pentru a ucide balaurul care s-a ascuns intre ele.Prezentul si trecutul, realul si irealul se impletesc, creand un spatiu demn de admiratia si protectia noastra pentru generatiile viitoare.

Traseu:
Baile Herculane (Piata Hercules) - Cerna-Sat - Barajul Lacului de Acumulare Iovanu.
Marcajul : nemarcat turistic.

Urmand acest traseu, turistul poate observa indeaproape de-a lungul Vaii Cernei, intre Herculane si barajul Iovanu, frumusetile neasemuite care i se perinda prin fata ochilor oferite din belsug de formatiunile carstice atat de variate,in deosebi de stancaria versantilor si cheile salbatice, de vegetatia extraordinara.





















Text copyright http://www.lufo.ro

Lacul lui Iovan

Este realizat prin bararea raului Cerna in aval de confluenta cu raul Iovan, intr-o zona incastrata intre culmile sud-estice ale masivului Godeanu si cele nord-vestice ale masivului Mehedinti in asa numitul "culoar" al Cernei. Lacul de acumulare format in spatele barajului are un volum total de 124 mil. m3. Suprafata lacului este 292 ha, oferind un splendid peisaj intr-o zona cu o naturalete aparte.

Hintertux Oktober Powder Fest :)

A fost, vorba unui drag prieten, a fost, cum sa va spun eu…a fost perfect :). Ideea cred ca a fost a lui Dinutzu, care fiind familiarizat cu zona, a fost destul de convingator...asa ca prin august-septembrie, oarecum sceptici in ceea ce priveste zapada, ....incepeam sa facem aranjamente pentru un schi la inceput de octombrie, pe ghetar, la 3200m.

Gasca s-a format repede si uite-asa Luciana, Dani, Georgi, Copilu’, Dinutzu, Cristi, Tibi , Matei si cu mine am petrecut excelent intr-un peisaj de vis. Trebuie sa mentionez ca decizia lui Tibi de a veni, un pic intarziata, m-a mai linistit un pic, altfel aveam oarece stres ca nu o sa fac fata echipei olimpice :)...si cand zic asta glumesc doar un pic, nu foarte tare...Luciana a castigat cupa Ecoul Malinului...de cate ori? Dani a iesit in primii 5 mondial la schi fond si este monitor de foarte multi ani, Dinutzu cu Cristi, Matei si Georgiana nu mai zic cate vai au la activ si ce tehnici super poseda...asa ca Ralucita, mare schioare in vremuri demult apuse :) s-a trezit in cantonament cu echipa Romaniei :). Si cand zic cantonament, imi vine in minte strigatul de “cucurigu” pe care Luciana ni-l folosea drept desteptator la 7 juma dimineata :).









Zona super frumoasa, foarte salbatica, cu un peisaj pe care nu l-am intalnit in Zillertal, asa ca pana una alta, am cazut toti de acord ca Hintertux a trecut in topul preferintelor noastre. Gasca s-a reunit luni seara cand am aterizat si eu la Innsbruck de unde m-a pescuit Dinutzu. Locul unde am stat, o cabanutza traditionala, un fel de casa a lui Hänsel si Gretel, a fost denumita unanim “La baba”, un camin extrem de primitor, pe gustul nostru alpin, de care ingrija o bunicutza simpatica care nu stia alta limba decat germana, dar cu care am reusit in linii mari sa ne intelegem.

Faptul ca a fost extrasezon, a fost de bun augur. Pe ghetar era un spectacol extraordinar, se antrenau echipe pentru mondial, asa ca noi, am parcat cu mandrie dubitza printer bus-urile celor de la nationala Elvetiei, Cehiei, Italiei, etc si am cascat gura cu real interes la cum se dadeau prin porti cei mai buni dintre cei buni (ca si cum nu-mi ajungea ca am plecat cu echipa Romaniei :)).











A fost soare in fiecare zi, asa ca ne-am prajit corespunzator, suficient cat sa starnim invidia prietenilor la intoarcere :). Zona de partii nu este foarte mare : vreo 15-20 partii, dar exceleaza la capitolul peisaj, extrem de salbatic si alpin, o bucurie pt ochi si suflet :). Am fost destul de cuminte, nu am abuzat de piciorul beteag, dar m-am bucurat cat am putut de partiile batute excelent si in general de sentimentul de libertate pe care ti-l dau viteza si zapada absolut perfecta....Schiurile mele cele noi, Dynastar Legend 4800 – my favourite legend, dupa cum imi place sa le alint, (made in Chamonix, Mont Blanc Valley, va rog :) ) sunt si ele perfecte, chiar daca Dinutzu ar adauga ca nu voi schia niciodata carve cu ele, haha. Dinutzule, eu oricum sunt mai oldies goldies :) inclusiv in schi...ma pastrez momentan la tehnica clasica de slalom special care m-a consacrat :).

A fost un vis foarte frumos, prima vacanta adevarata pe anul asta, o bucurie extraordinara :).















Photos by: Matei, Tibi, Raluca